Important / Legislatia muncii

Cauze ce inlatura raspunderea contraventionala    [31-Ian-2012]

BlogulSpecialistului.ro » Important » Legislatia muncii » Cauze ce inlatura raspunderea contraventionala

Tags: cauze ce inlatura raspunderea contraventionala, codul penal, starea de necesitate, reglementare normativa, cauza de exonerare


Exista anumite situatii in care, desi persoana fizica sau juridica comite o fapta ilicita care intra in sfera raspunderii contraventionale, este exonerata de aceasta forma de raspundere. Situatiile care inlatura caracterul contraventional al faptei ilicite sunt prevazute expres si limittiv in cadrul Ordonantei Guvernului nr. 2/2001, dupa cum urmeaza:

Legitima aparare: definitia legitimei aparari este prezentata in cadrul art. 44 din Codul penal, ea producand efecte exoneratoare nu numai prin prisma raspunderii contraventionale, ci si prin prisma raspunderii civile ori raspunderii penale. Din punct de vedere practic, legitima aparare constituie o atitudine de aparare la un atac material si injust.

Exemplu: angajatorul refuza accesul inspectorului de munca in sediul sau, incalcand astfel dispozitiile art. 20 din Legea nr. 108/1999, republicata. Este in legitima aparare si nu va raspunde contraventional angajatorul care raspunde astfel atitudinii agresive a agentului constatator, care incearca sa patrunda cu forta in incinta, fara a fi solicitat in prealabil sprijinul organelor de politie ).

Starea de necesitate: ca element exonerator de raspundere contraventionala si penala, starea de necesitate isi gaseste reglementarea normativa in cadrul art. 45 din Codul penal.

Pentru a se circumscrie starii de necesitate, fapta ilicita trebuie sa fi fost savarsita pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala ori sanatatea unei persoane, un bun important sau un interes obstesc.

Nu va fi stare de necesitate daca persoana care a savarsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat.

Exemplu: angajatorul obliga un salariat sa munceasca in timpul grevei, incalcand astfel dispozitiile art. 88 din Legea nr. 168/1999. Mijlocul de presiune utilizat de angajator in acest caz se refera la amenintari cu angajarea raspunerii patrimoniale si penale a salariatului pentru daunele care se vor produce unitatii si personalului acesteia.

Se afla in stare de necesitate si nu va raspunde contraventional, angajatorul care probeaza faptul ca intreruperea lucrului de catre salariatul in cauza ar fi generat pericol iminent pentru viata ori sanatatea personalului unitatii, respectiv pentru utilajele deservite de acesta.

Constrangerea fizica sau morala: ca element exonerator de raspundere contraventionala si totodata cauza care inlatura caracterul penal al faptei, constrangerea fizica reprezinta presiunea pe care o forta careia nu i se poate rezista o exercita asupra unei persoane.

Constrangerea morala are aceleasi efecte juridice ca si cea fizica si consta in presiunea psihologica exercitata asupra unei persoane prin amenintarea cu un pericol grav.

Exemplu: salariatul vinde unei persoane tichetele sale de masa la o fractiune de pret, incalcand astfel dispozitiile Legii nr. 142/1998. Salariatul nu va raspunde contraventional daca probeaza ca actul de instrainare a tichetelor de masa a fost incheiat ca urmare a presiunilor fizice sau psihice exercitate asupra sa.

Cazul fortuit: ca element exonerator de raspundere contraventionala si totodata cauza care inlatura caracterul penal al faptei, cazul fortuit reprezinta situatia in care rezultatul ilicit se produce datorita interventiei neprevazute si nedorite a unei forte straine.

Exemplu: angajatorul-persoana fizica nu a indeplinit in termenul acordat masurile legale dispuse de inspectorul de munca, incalcand astfel dispozitiile art. 21 din Legea nr. 108/1999. Poate invoca cazul fortuit si astfel va fi exonerat de raspunderea contraventionala, angajatorul – persoana fizica care dovedeste ca nu a putut respecta termenul acordat de organul de control, datorita spitalizarii sale indelungate ).

Iresponsabilitatea faptuitorului: ca element exonerator de raspundere contraventionala si totodata cauza care inlatura caracterul penal al faptei, iresponsabilitatea faptuitorului reprezinta starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane, care nu isi poate da seama de semnificatia sociala a faptelor sale.

Aceasta cauza de exonerare poate fi retinuta numai in privinta salariatilor, respectiv a angajatorilor-persoane fizice.

Betia involuntara completa: ca element exonerator de raspundere contraventionala si totodata cauza care inlatura caracterul penal al faptei, reprezinta starea de betie in care a ajuns o persoana independent de vointa ei, avand ca urmare o intunecare a facultatilor psihice.

Si aceasta cauza de exonerare poate fi retinuta numai in privinta salariatilor, respectiv a angajatorilor-persoane fizice (exemplu: un angajat care lucreaza in mediu toxic ajunge in stare de betie completa prin inhalarea involuntara a vaporilor emanat ).

Eroarea de fapt: ca element exonerator de raspundere contraventionala si totodata cauza care inlatura caracterul penal al faptei, eroarea de fapt presupune reprezentarea gresita a realitatii la momentul savarsirii faptei;

Exemplu: angajatorul completeaza cu date eronate registrul general de evidenta a salariatilor, incalcand astfel dispozitiile art. 8 din Hotararea Guvernului nr. 161/2006. Nu va putea fi angajata raspunderea contraventionala a angajatorului, daca acesta dovedeste ca s-a aflat in eroare de fapt cu privire la datele pe care le-a inscris in registru.
 
Infirmitatea ce are legatura cu fapta savarsita: este un element care are drept consecinta exonerarea de raspundere contraventionala si se aplica preponderent in cazul salariatilor, respectiv a angajatorilor-persoane fizice.

Impotant! Cauzele ce inlatura caracterul contraventional al faptei, reglementate in cadrul art. 11 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, modificata si completata, nu pot fi retinute de catre inspectorul de munca care stabileste si aplica sanctiunea contraventionala, ci numai de instanta de judecata la momentul judecarii contestatiei introduse de contravenient impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

Deci, este deosebit de important de retinut faptul ca inspectorul de munca nu poate aprecia asupra existentei situatiilor care inlatura caracterul contraventional al faptei.

In aceste conditii, chiar daca persoana care a savarsit fapta ilicita invoca existenta unei cauze ce inlatura caracterul contraventional al faptei, nu va avea la dispozitie niciun mijloc direct de a-l impiedica pe inspectorul de munca sa constate fapta ilicita si sa stabileasca sanctiunea contraventionala.

Singura posibilitate aflata la dispozitia persoanei sanctionate contraventional in aceasta situatie o reprezinta inscrierea cauzei care inlatura caracterul contraventional al faptei la capitolul “obiectiuni” in cadrul procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.

ClubLegislatiaMuncii.ro - intrebarea zilei

 
  Ultimele articole adaugate